Proteza dentară parțială

Proteza dentară parțială este utilizată atunci când încă mai exista dinti naturali sanatosi in cavitatea bucala. De obicei, aceste lucrari proteice sunt fixate in jurul dinților naturali ai pacientului cu ajutorul unor sisteme speciale care imită culoarea dintilor existenți.

Proteza dentară totală

Proteza dentară totală este utilizată atunci când toti dinții naturali (la maxilar si/sau mandibulă) au fost pierduți ca urmare a unor accidente, infecții, leziuni, a paradontozei sau a altor afecțiuni medicale. Dinții artificiali sunt atașați de o placă numita “baza protezei”, care este fixată apoi pe gingii. De regulă, baza protezei și sistemul de prindere a lucrării sunt realizate din metal sau acril și nu sunt vizibile, având o culoare similară sau chiar identică cu cea a gingiilor pacientului. Pentru menținerea lucrărilor într-o poziție optimă, se utilizează frecvent un adeziv special, la anumite modele fără a fi nevoie de susținere pe cerul gurii.

Proteza dentară mobila este deja binecunoscutul model tradițional de proteză dentară, întâlnit în popor sub denumirea de “placă dentară” sau modelul de proteză elastica modernă. Beneficiul major al protezelor mobile este faptul că pot fi igienizate cu mare ușurință. Marele dezavantaj, însă, il reprezintă faptul că acestea se pot mișca sau aluneca, motiv pentru care nu este recomandat consumul alimentelor crocante și/sau lipicioase. Totuși, adezivul special pentru proteze poate să mențină acest tip de lucrare în poziția optimă, iar susținerea se poate realiza cu sau fără cerul gurii.

Un alt dezavantaj major al protezelor mobile, fie că sunt parțiale sau totale, este faptul că acestea provoacă resorbția (topirea) osului maxilar.

Protezele dentare mobile moderne durează, de regula, până la circa 5 ani, perioada dupa care se recomandă înlocuirea.

O proteză dentară fixă pe implanturi este complet ancorată și susținută de implanturi dentare, putând fi decimentată sau deșurubată doar de medicul specialist pentru igienizarea periodică.

Pe lângă faptul că permit înlocuirea tuturor dinților dintr-o arcadă dentară, implanturile dentare ajută la prevenirea pierderilor osoase care se produc odată cu pierderea dinților. Când nu există dinți, mandibula nu are niciun rol funcțional, ceea ce duce la deteriorarea acesteia. Aceasta contracție a maxilarului are consecințe estetice (provocând un aspect îmbătrânit), în special atunci când lipsesc toți dinții. Odată cu utilizarea protezelor înșurubate pe implant, osul este stimulat, păstrând suportul facial.

O proteză fixă susținută de implant poate înlocui atât dinții, cât si țesutul gingiilor. Arată și acționează ca dinții naturali. Proteza rămâne în siguranță chiar și atunci când mesteci și vorbești, fiind cimentată sau înșurubată pe implanturi. În plus, aceasta nu permite mișcarea și deplasarea dinților naturali opuși, protejând mușcătura și articulația maxilarului.

De obicei, 4 implanturi la mandibulă (All-on-4 – proteză fixă cu 4 implanturi) și 6 implanturi la maxilar (All-on-6 – proteză fixă cu 6 implanturi) sunt suficiente pentru a oferi susținere acestui tip de proteză fixă. Planul de tratament final și determinarea exactă a numărului de implanturi dentare necesare susținerii acestei proteze totale fixe se bazează pe factorii biomecanici specifici fiecărei persoane. În urma unei investigații cu ajutorul Computerului Tomograf, se stabilesc calitatea și cantitatea osului, apoi se iau in considerare starea arcadei opuse (dacă exista dinți sau este edentată), forțele masticatorii generate si limitările anatomice.

O proteză dentară fixă pe implanturi presupune realizarea unor amprente inițiale și post-operatorii. Lucrările dentare sunt apoi ajustate pentru a obține susținere adecvată pentru buze, o mușcătură corectă și un aspect estetic satisfăcător.